Specia de lemn cea mai des întâlnită care este folosită în structurile de rezistență este lemnul de rășinoase, brad, molid și pin, atât din considerente structurale, cât și de cost. Înainte de a fi pus în operă, lemnul este uscat și rindeluit pe toate cele 4 fețe. Ulterior, este debitat conform proiectului de producție și ajunge la etapa de tratare. Fiecare bucată de lemn este imersată într-o soluție specială 4 în 1: antifungic, antiseptic, ignifug și cu protecție la umidifate. După uscare, intră în procesul de producție, ca elemente componente în producția fermelor și structurilor prefabricate în sistem timberframe.

Lemnul provine din două surse, furnizori de cherestea sau din producție proprie. Avem o divizie de prelucrare a lemnului și ne aprovizionăm o parte din necesarul de lemn de la Obștile Locale din Bazinul Lotrului, dar avem și diverși furnizori, printre care și Holver, cel mai mare din piață, cu care acoperim restul necesarului. În ambele situații, ne asigurăm că provine din surse controlate responsabil.

Desigur, iar lemnul chiar are un avantaj în acest sens. Coneficientul de conductivitate al lemnului, λ=0,13 W/mK. Cărămida cu goluri are un coeficient lamda de 2 ori mai mare, otelul de 384 iar betonul de 15 ori. Cu înseamnă asta, că prin lemn se pierde mai puțină căldură de la interior la exterior și invers, în funcție de sezon, iar în standardul de casă pasivă este relevant în abordarea punților termice. Mai mult decât atât, într-o grosime de perete exterior de 15 cm într-o casă timberframe, avem atât perete portant, cât și termoizolație între montanți. De cealaltă parte, într-o casă din zidărie, avem nevoi de cărămidă de 30cm plus minim 10 cm izolație la fațadă. Rezultă mai multă suprafață, pentru acelați nivel de performanță termică. Am făcut un video detaliat despre timberframe decă vrei să afli mai multe:

Durata normată de viață a unei clădiri, confom normativului, este de 50 ani. În fucție de cum este întreținută clădirea respectivă, poate ”trai” mai mult. În casele de lemn, detaliile de execuție bine puse la punct din faza de proiectare sunt esențiale, pentru a preveni orice eventuale probleme, cum ar fi transferul necontrolat de umiditate și infiltrațiile de aer. În lume există nenumărate exemple de clădiri din leme construite cu secole în urmă, care sunt încă în picioare. Avem exemple locale, bisericile din Maramureș din secolul XVII: https://www.youtube.com/watch?v=6F3EjVPtQKg

În general, o casă din lemn se construiește de 2 ori mai rapid decât una tradițională din zidărie. În plus, prin prefabricare, timpul de execuție se poate reduce și mai mult. Spre exemplu, pentru casa din Franța am avut nevoie de 10 zile pentru pruducția structurii: pereți exteriori izolați, pereți interiori placați, planșee din grinzi Posi izolate și grinzile pentru acoperișul tip terasă. Pentru montaj, am avut la dispoziție 3 zile pentru ridicarea structurii. Vezi cum a ieșit proiectul: https://www.youtube.com/watch?v=5BAgsQPiDBI&t=25s&ab_channel=MiradexWoodenBuildings

Este o casă ale cărei elemente structurale sunt realizate în fabrică, folosint utilaje de prducție precum: mașină de tăiere CNC, presă hidraulică, circulare verticale și orizontale, pod rulant etc. În felul acesta, se pot livra pereți prefabricați izolați sau semi-finisați, planșee din grinzi Posi sau ferme din lemn. În felul acesta, manopera de prelucrare a lemnului se mută din șantier în fabrică, într-un mediu controlat și cu precizie de ordinul milimetrilor. Crește productivitatea și scade riscul de erori și accidente. Se pot face case din lemn și în șantier, dar crește timpul de execuție și riscul de erori, lucrând în mediu deschis și expus la vreme.

Contrar așteptărilor și percepției generale asupra lemnului folosit ca sursă de încălzire, lemnul arde, da, dar arde predictibil. Adică o grindă de lemn expusă la foc va pierde în medie 0,7mm/min din grosimea sa, ceea ce înseamnă că după jumătate de oră va pierde în medie 2cm. Stratul exterior carbonizat acționează ca un foarte bun izolator termic, astfel că dacă temperatura la flacără depășește 1000 grade Celsius, în interior, în inima lemnului, temperatura este de 50-60 grade. Mai mult decât atât, rezistența la foc a unei case din lemn se calculează ca sistem, luând în calcul și celelalte materiale folosite, precum izolație termică, placaje și finisaje. Am scris un articol detaliat pe acest subiect: https://www.miradex.ro/post/cum-se-comporta-la-foc-o-casa-pe-structura-de-lemn

Când se produce un cutremur, mișcarea plăcilor tectonice creează unde seismice și implicit accelerații locale ale terenului ce se transmit mai departe clădirilor. Masa (sau greutatea clădirii în termeni mai populari) este direct proporțonală cu efectele unui cutremur asupra unei clădiri și prin urmare este foarte importantă în acest context. Cu cât este mai mare masa clădirii, cu atât forța seismică care acționeză asupra ei este mai mare. O casă din lemn este de 3-4 ori mai ușoară decât una clasică din zidărie și beton și astfel efectele forței seismice asupra ei sunt semnificativ mai mici. Lemnul prin esența sa este un material elastic și împreună cu îmbinările metalice (șuruburi, colțare etc) fac ca întreg ansamblul să se comporte mult mai bine la mișcările laterale ale pământului cauzate de un cutremur. Am scris un articol detaliat pe acest subiect: https://www.miradex.ro/post/cum-rezista-la-cutremur-o-casa-pe-structura-de-lemn

Lemnul este un material natural, disponibil din abundență în natură și, mai important, regenerabil. Este sustenabil să construim cu lemn pentru că materia prima, adică copacul, se regenerează la un anumit interval, în funcție de specia din care face parte. Ca orice organism viu, un copac are un ciclu de viață: se naște, crește și moare, urmând a se integra înapoi în natură. Spre deosebire de restul materialelor de construcție, lemnul este singurul material regenerabil. Oțelul, cărămida sau betonul provin din surse epuizabile în timp ce lemnul are nevoie doar de timp, apă, soare și nutrienți din sol pentru a crește și a produce celuloza, componenta de bază care îi dă valoare ca material de construcție. În medie, un metru cub de lemn stochează între 900-1000 kg de CO2. 30% din carbon ajunge în sol în timp ce restul este utilizat ca ”hrană” în timpul creșterii. Procesele de exploatare și prelucrare a bușteanului pentru a fi transformat în chereste consumă la rândul lor energie și au o amprentă de carbon asociată, de aproximativ 200-300 kg CO2. Per total, 1 m3 de lemn stochează 600-700 kg CO2. Dacă pădurile sunt administrate într-un mod responsabil și ciclul unui arbore este închis într-un mod sustenabil, lemnul poate fi o resursă regenerabilă disponibilă necontenit. Am scris un articol detaliat pe acest subiect: https://www.miradex.ro/post/este-sustenabil-sa-construim-cu-lemn